► Prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale
► Activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
► Certificate de concediu medical acordate victimelor accidentelor de muncă şi bolilor
► Comunicarea evenimentelor la asigurator

Prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Începând cu data de 01.01.2005, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/ 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionează sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Are calitatea de asigurator, potrivit Legii nr. 346 din 5 iunie 2002, Casa Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP.
Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii.
Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderii capacităţii de muncă şi decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
Prin asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale răspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestaţiile prevăzute în prezenta lege şi pentru care s-a plătit contribuţia de asigurare este preluată de asigurator.
Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează un ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea:
– promovării sănătaţii şi a securităţii în muncă şi prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
– diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale.

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
a). persoanele care desfasoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici;
b). persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meştesugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
c). şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
d). ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale.

Se pot asigura în condiţiile prezentei legi, pe bază de contract individual de asigurare, persoanele care se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a). asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
b). comanditaţi, administratori sau manageri;
c). membri ai asociaţiei familiale;
d). persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
e). persoane angajate în instituţii internaţionale;
f). proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;
g). persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier;
h). membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;
i). alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior.

Prevederile sunt aplicabile şi angajaţilor români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii. Au calitatea de asigurat şi cetăţenii străini sau apatrizii care prestează muncă pentru angajatori români, pe perioada în care au, potrivit legii, domiciliul sau reşedinţa în România.
Calitatea de asigurat se dobândeste, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: încheierii contractului individual de muncă, a stabilirii raporturilor de serviciu (în cazul funcţionarilor publici), validării mandatului pentru persoanele care desfăşoară activităţi în funcţii elective, numirii în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru şomeri, ucenici, elevi şi studenţi sau încheierii contractului individual de asigurare, după caz.
Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi încetează o dată cu aceste raporturi.
În cazul în care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe bază de contract individual de asigurare nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevăzute de prezenta lege şi efectuate de către asigurator se recuperează de la angajator sau de la persoana asigurată pe bază de contract individual de asigurare.
În cazul bolilor profesionale declarate în condiţiile legii în timpul activităţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu şi a contractelor individuale de asigurare.
În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă şi a contractelor de asigurare, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acordă dacă fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă.
Asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale are următoarele obiective:
– prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
– reabilitarea medicală şi socio-profesională a asiguratilor, victime ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora;
– acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub formă de indemnizaţii şi alte ajutoare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au dreptul la următoareleprestaţii şi servicii:
– reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;
– reabilitare şi reconversie profesională;
– indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;
– indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;
– compensaţii pentru atingerea integrităţii;
– despăgubiri în caz de deces;
– rambursări de cheltuieli.

a). Prestatii şi servicii pentru investigare, diagnosticare medicală, reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă:
Asiguratii au dreptul la prestatii medicale pentru investigarea, diagnosticarea, reabilitarea stării de sănătate, precum şi recuperarea capacităţii de muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Asiguratorul are obligaţia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate până când se realizează:
– restabilirea stării de sănătate sau ameliorarea deficienţelor de sănătate survenite în urma unui risc asigurat;
– prevenirea diminuării ori a pierderii capacităţii de muncă şi a necesităţii de îngrijire permanentă.
În vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale, asiguraţii au dreptul, în baza unei cereri, prevăzute în Anexa nr. 8, din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002, la dispozitive medicale.
Cererea se adresează casei teritoriale de pensii pe raza căreia asiguratul îşi are domiciliul şi va fi însoţită de recomandarea medicului curant.
Asiguraţii au dreptul la tratament medical corespunzător leziunilor şi afecţiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează:
– asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate şi în unităţile spitaliceşti;
– tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente, prescrise de medic;
– servicii medicale în spitale sau în unităţi sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale;
– tratament de recuperare a capacităţii de muncă în unităţi de specialitate;
– servicii de chirurgie reparatorie;
– cure balneo-climaterice;
– investigaţii de specialitate şi analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.
Pentru bolile profesionale confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 şi pentru care se continuă reabilitarea medicală ulterior acestei date ca urmare exclusivă a cauzei profesionale, se decontează următoarele prestaţii şi servicii:
– tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente;
– servicii medicale în spitale, în sectii sau unităţi sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale;
– tratament de recuperare a capacităţii de muncă în unităţi de specialitate;
– servicii de chirurgie reparatorie;
– cure balneo-climaterice;
– dispozitive medicale în vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice.

b). Prestaţii şi servicii pentru reabilitare şi reconversie profesională:
Prestaţiile şi serviciile pentru reabilitare şi reconversie profesională se acordă de către asigurator la solicitarea asiguraţilor care, deşi nu şi-au pierdut complet capacitatea de muncă, nu mai pot desfăşura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
Asiguratorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru următoarele prestaţii şi servicii de reabilitare şi reconversie profesională:
– cheltuielile privind serviciile medicale şi psihologice pentru aprecierea stării fizice, mentale şi aptitudinale în vederea reconversiei profesionale;
– costul cursurilor de calificare sau de reconversie;
– plata unei indemnizaţii pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie.

c). Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă:
Asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale se suportă în primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se acordă pe baza certificatului medical eliberat conform dispozitiilor legale.

d). Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă:
Asiguraţii care, din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de muncă, nu îsi mai pot desfăşura activitatea la locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de muncă.
Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a unor afectiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraţilor care, în aceste condiţii, nu mai pot realiza durata normală de muncă.

e). Compensaţii pentru atingerea integrităţii:
Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii asiguraţii care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%.
Compensaţiile pentru atingerea integrităţii se acordă doar dacă accidentul de muncă a antrenat o incapacitate temporară de muncă mai mare de 3 zile, conform definiţiei accidentului de muncă.
Cuantumul compensaţiei pentru atingerea integrităţii se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statistică.
Compensaţia pentru atingerea integrităţii se acordă o singură dată în baza deciziei medicului expert al asiguratorului care efectuează o singură expertiză medicală pentru asiguraţii care au fost înregistrati cu accident de muncă sau boală profesională, respectiv cu FIAM sau BP2, după caz.
În vederea obţinerii compensaţiei pentru atingerea integrităţii, persoana asigurată depune în termenul legal o cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, conform Anexei nr. 13 din Ordinul nr. 450/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare.

f). Despăgubiri în caz de deces:
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soţul supravietuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana fizică/juridică, care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statistică pentru luna în care a survenit decesul asiguratului sau, după caz, ultimul salariu mediu brut pe economie cunoscut la data solicitării.
Despăgubirea în caz de deces se acordă pe baza următoarelor acte: cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prevazută în Anexa nr. 13 la Ordinul nr. 450/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002, certificat de deces  (original şi copie), certificatul medical constatator al decesului în caz de boală profesională, actul de identitate al solicitantului, actul de stare civilă al solicitantului, care să ateste calitatea acestuia, şi documente justificative din care să rezulte că au fost suportate cheltuielile ocazionate de deces, după caz.
Cererea pentru obtinerea despăgubirii în caz de deces se depune la sediul asiguratorului, însoţită de actele din care rezultă dreptul solicitantului, potrivit prezentei legi.

g). Rambursări de cheltuieli:
Asiguratorul acordă rambursări de cheltuieli în următoarele situaţii:
– transportul de urgenţă, în cazuri temeinic justificate, când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale;
– confecţionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, în situaţia în care acestea au fost deteriorate în urma unui accident de muncă soldat cu vătămări corporale;
– în cazul aplicării dispozitivelor medicale implantabile prin intervenţie chirurgicală în vederea recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale.

Activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului nr. 450/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002, Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, în calitate de asigurator, este abilitată să acorde consultanţă privind prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, în scopul îmbunătăţirii nivelului de securitate şi sănătate şi a condiţiilor de muncă.
În acest sens, potrivit art. 64 din Legea nr. 346/2002, personalul tehnic al asiguratorului care desfăşoară activităţi de prevenire din cadrul Casei Judeţene de Pensii Botoşani acordă sprijin angajatorilor, în scopul întocmirii tablourilor de analiză în domeniul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, conform specificului activităţilor desfăşurate.
Activitatea de consiliere din partea asiguratorului nu implică costuri pentru societate şi nici răspunderea juridică şi financiară a Casei Judeţene de Pensii Botoşani (art. 63 din Legea nr. 346/2002).
Rezultatele analizei în domeniul prevenirii au un caracter confidenţial şi pot fi utilizate în funcţie de priorităţile societăţii în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă.
Compartimentul accidente de muncă şi boli profesionale din cadrul CJP Botoşani desfăşoară activitatea de prevenire în funcţie de priorităţile specifice structurii economice şi administrative a judeţului Botoşani.
Activitatea de consiliere în domeniul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale are loc la sediul/punctele de lucru al/ale angajatorilor, parcurgând următoarele etape:

1. Programarea şi pregătirea vizitelor la angajatori, activitate care cuprinde:
1.1. Contactarea angajatorilor prin adresă scrisă, prin care se solicită acordul în scris al acestora şi programarea vizitelor, în scopul derulării activităţilor de consiliere în vederea prevenirii.
1.2. Efectuarea vizitei pentru informarea angajatorilor asupra funcţionării sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi stabilirea de comun acord cu angajatorul a unui program de vizite, în scopul consilierii în domeniul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
1.3. Derularea activităţii de prevenire la angajatori:
– prezentarea de către angajator (reprezentant desemnat) a activităţii de productie, a fluxului tehnologic al activităţii principale şi al activităţilor complementare;
– parcurgerea fluxului tehnologic şi identificarea posturilor de lucru care au înrergistrat accidente de muncă şi boli profesionale sau care prezintă risc ridicat de producere a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
– analiza posturilor de lucru respective şi identificarea riscurilor care au produs sau pot produce accidente de muncă şi boli profesionale.

2. Întocmirea raportului către angajator, activitate care cuprinde:
2.1. Analiza, din punct de vedere tehnic şi organizaţional, al fluxului de producţie, ţinând cont de modul de aplicare al legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă (SSM).
2.2. Analiza riscurilor identificate la fiecare post de lucru, pe cele 4 componente ale sistemului de muncă:
– executant;
– mijloace de producţie;
– sarcina de muncă;
– mediul de muncă.
2.3. Întocmirea tablourilor de prevenire pentru fiecare post de lucru analizat.

3. Prezentarea raportului către angajator, activitate care cuprinde:
– evaluarea eficacităţii măsurilor de prevenire şi de securitate existente;
– prezentarea măsurilor de prevenire recomandate;
– consilierea angajatorului privind importanţa implementării măsurilor de prevenire;
– predarea unui exemplar al Tabloului de prevenire pe post de lucru, după înregistrarea acestuia la angajator;
– urmărirea implementării măsurilor recomandate la vizitele anterioare.

Certificate de concediu medical acordate victimelor accidentelor de muncă şi bolilor

Asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
Îndemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se acordă pe baza certificatului medical eliberat conform dispozitiilor legale.
În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncă, certificatul medical se vizează, în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de Direcţia de Sănătate Publică, respectiv de Casa Judeţeană de Pensii Botoşani (respectiv pe raza judeţului în care se află sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului).
Îndemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale, se suportă, în primele 3 zile de incapacitate de muncă, de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de 180 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical.
În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului, medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile.

Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă

Pentru calculul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicită alte drepturi de asigurări sociale.
La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, se vor avea în vedere prevederile legislative cu privire la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează.
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în cazul urgentelor medico-chirurgicale, este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.
În cazul asiguraţilor cu contract individual de asigurare, cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.
Sumele reprezentând indemnizaţii care se plătesc de către angajator asiguraţilor se reţin de către acesta din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, datorată pentru luna respectivă.
Indemnizaţiile se plătesc pentru numărul de zile lucratoare din duratele exprimate în zile calendaristice ale concediilor medicale. Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajator asiguraţilor, care depăşesc cuantumul contribuţiei datorate de acesta în luna respectivă, se recuperează din fondul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale de la Casa Judeţeană de Pensii Botoşani (respectiv pe raza judeţului în care se află sediul sau domiciliul angajatorului).
Indemnizaţiile pe care angajatorii le achită fără îndeplinirea condiţiilor legale şi pe care aceştia le decontează cu sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă sume încasate necuvenit, care constituie debite ce urmează să fie recuperate potrivit reglementarilor legale în vigoare.

Vizarea certificatelor de concediu medical

Certificatele medicale, cu cod de indemnizatie 02 sau 03, eliberate victimelor accidentelor de muncă, vor fi completate de angajator, în caseta PLĂTITOR şi vor fi depuse la CJP Botoşani pentru a fi vizate (dacă angajatorii au sediul în judeţul Botoşani).
Angajatorii care au sediul social pe raza altor judeţe vor depune certificatele medicale, pentru a fi vizate, la casele teritoriale de pensii din judeţul respectiv.
În cazul bolilor profesionale, legal declarate cu fişa BP2, angajatorul va completa caseta PLĂTITOR a certificatelor de concediu medical (cu cod de indemnizaţie 04) şi le va depune pentru viză la Direcţia de Sănătate Publică, în a cărei rază se află sediul angajatorului.

Comunicarea evenimentelor la asigurator

Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, în calitate de asigurator, are atribuţii specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 346/2002, modificată şi completată.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002, modificată şi completată, şi a Ordinului nr. 450/2006, angajatorii au obligaţia de a comunica şi asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraţilor.
Comunicarea trebuie realizată de îndată ce angajatorul a luat cunoştinţă de accident.
Comunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, al căror caracter de muncă a fost confirmat, se face obligatoriu de angajator către casa teritorială de pensii pe raza căreia s-a produs evenimentul, precum şi către casa teritorială de pensii pe raza căreia angajatorul îşi are sediul social.
În conformitate cu prevederile art. 50 din Legea nr. 346/2002 şi art. 84 din Ordinul nr. 450/2006, coroborate cu art. 27 şi art. 32 din Legea nr. 319/2006 şi cu art. 132 şi art. 140 din HGR nr. 1.425/2006, angajatorii au obligaţia să comunice evenimentul la asigurator şi să depună urmatoarele documente:
1. Procesul-verbal de cercetare al accidentului de muncă, în original.
2. Formularul pentru înregistrarea accidentelor de muncă (FIAM) avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă, în original.
3. Adresa de avizare a dosarului de cercetare, emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă, în original sau copie, conform cu originalul.
Pentru înregistrarea evenimentului în baza de date, precum şi pentru plata drepturilor de asigurare şi a seviciilor medicale acordate victimelor accidentelor de muncă, angajatorii vor depune la Casa Judeţeană de Pensii Botoşani şi următoarele documente:
– declaraţie pe propria răspundere privind activitatea desfaşurată, conform modelului din Anexa 1;
– certificatul de înregistrare la Registrul Comertului, în copie conform cu originalul;
– actul de identitate al accidentatului, în copie conform cu originalul;
– certificatele medicale, cu cod de indemnizaţie 02 sau 03, în original, completate de angajator, pentru a fi vizate de CJP Botoşani (dacă angajatorii au sediul social în judetul Botosani). Angajatorul care are sediul social pe raza altui judeţ, va depune certificatele medicale, pentru a fi vizate, la casa teritorială de pensii din judeţul respectiv.
Precizăm că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002, modificată şi completată, art. 14 alin. 1, „În cazul în care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe bază de contract individual de asigurare nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevăzute de prezenta lege şi efectuate de către asigurator se recuperează de la angajator sau de la persoana asigurată pe bază de contract individual de asigurare.”
Dovada plăţii contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se face cu Certificatul de atestare fiscală, eliberat de Agentia Naţională de Administrare Fiscală, care va fi prezentat în original.
DOSARUL cu documentele sus mentionate, însotit de o adresă de înaintare, va fi prezentat la Compartimentul Accidente de Muncă şi Boli Profesionale din cadrul Casei Judeţene de Pensii Botoşani, et. III, cam. 304.
Comunicarea incidentelor periculoase transmisă caselor teritoriale de pensii se face prin proces-verbal de cercetare a incidentului periculos.
Declararea bolilor profesionale se face prin completarea fişei BP2 de către Direcţia de Sănătate Publică, în a cărei rază se afla sediul angajatorului.